Isus temelia vieții

Isus temelia vieții

Prefață

Lucrarea de faţă adună câteva gânduri despre tata, alături de lucrarea de diplomă “Isus ca temelie a vieţii”, apoi despre mama, care l-a însoţit îndeaproape pe cărările vieţii. Am structurat-o divers începând cu autobiografia, diploma de Teologie, jurnalul din urmă, câteva scrisori de la părinţi, înainte şi la începutul căsătoriei, amintiri despre părinţi, din familie, gânduri din partea celor care l-au cunoscut pe tata, câteva poze de familie, câteva picturi făcute de mine, când mama şi tata mi-au pozat în 1983, apoi diplomele lui tata.

Partea valoroasa a acestei cărţi este Isus ca temelie a vieţii, scrisă în anul 1928 la Bucureşti. Particularitatea lucrării, care vede lumina tiparului pentru prima dată, constă in faptul că autorul, proaspăt întors la Dumnezeu prin credinţa în Domnul Isus, a avut îndemnul Duhului Sfânt să scrie, bazându-se numai pe Cuvântul lui Dumnezeu, deşi urma să se prezinte în faţa unei comisii de preoţi-profesori, care se aşteptau la o lucrare fundamentată pe tradiţia ortodoxă.

Este greu să desprinzi frânturi şi să le pui alături pentru a contura o imagine asupra vieţii atât de bogate, a activităţii sale pe plan spiritual. Viaţa lui se leagă de răspândirea Evangheliei, Vestea Bună, pe care a purtat-o pas cu pas cu Dumnezeu în fiecare zi, începând de pe băncile şcolilor teologice, dascăl în mijlocul turcilor, profesor la Câmpulung, exilat în Bărăgan, din nou la Muşcel, dat afară de comunişti, pe colinele deluroase şi neumblate, prin cătunele izolate şi umbroase ale Muşcelului, este scrisă în vieţile schimbate a mii de suflete, întoarse la o viaţă nouă. Unde sunt inimile atinse de sfaturile sale? S-au pierdut oare în negura vremii? S-au stins rugăciunile înălţate în smerenie în chilia singuratică? Cântările sale la revărsat de zori, posturi şi iar rugăciune? Nu le mai vedem şi auzi, dar sunt nemuritoare, ca şi sufletul omului care se pogoară în eternitate. Sunt veşnice şi le vedem cu ochii credinţei “căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veşnice”(2 Corinteni 4.18). Se văd în vieţile noastre, copiii lui, ne-au însoţit pe cărările vieţii şi ne-au alinat sufletul la vreme de necaz: “nu uitaţi, căci rugăciunile noastre vă împresoară ca un zid de jur împrejur şi la vremea hotărâtă vor fi împlinite”.

Reforma din biserica ortodoxă începută la Cuibul cu Barză din Bucureşti de preotul Teodor Popescu, s-a răspândit rapid mai ales în Muntenia, l-a prins pe tata student la Teologie, a fost în grupul reformatorilor Gh. Cornilescu şi Emil Constantinescu la Carol Davila. Erudit şi teolog din generaţie de preoţi moldoveni, tata s-a împlinit prin misiunea în rândul oamenilor nevoiaşi şi simpli, nu atât prin scrierile sale, care se rezumă la cele de faţă.

Tata a trăit modest şi fără compromisuri, într-o dependenţă totală cu Mântuitorul, care locuia în el, ca şi Enoh în vechime, cu Dumnezeu în fiecare zi. Teroarea regimului comunist l-a lovit din plin, căci nu şi-a plecat capul. A păşit pe calea cea strâmtă, care duce către cer. A avut de ales ca şi Moise în vechime… un trai comod de preot cu slujitori la uşă, bursă la  Cambridge, paroh la catedrala din Sofia, sau exilat în câmpia Burnazului, în Bărăgan, cu pământ pe jos, fără lemne de foc, în iernile cumplite cu crivăţul nemilos, umilit cu ţigani în curte, 5 copii şi soţia bolnavă… trăia prin credinţă şi mulţumea mereu: ”Chiar de ne-a lipsit din confort, am avut în schimb podoaba sfântă a Cuvântului şi a Duhului Sfânt, care ne călăuzea şi ne dădea bucurii mult mai de preţ… am fost acolo ca în ţinutul Gosen din Egipt, ca într-o oază, unde Domnul era Păstorul nostru şi ne purta de grijă… Aici avem de toate, nu ducem lipsă de nimic”… **Privea cu ochii credinţei, peste încercări şi vremi trecătoare: ” Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd.” (2 Corinteni 4.18)

Viaţa lui este săpată în inimile noastre, ca adâncă recunoştinţă şi model de urmat pentru noi şi generaţiile viitoare…

Mulţumesc în mod deosebit tuturor celor care au ajutat la editarea acestei lucrări, cu texte, corecturi, sfaturi preţioase şi financiar. Sper ca cititorii sa aibă un real folos în viaţa lor, spre slava lui Dumnezeu.

• Pavy Beloiu, California 2008

---

Detalii despre carte

• Titlu: Isus temelia vieții
• Autor: Pavy Beloiu
• Data publicării: 17 februarie 2022
• Pagini: 187
• ISBN: 979-8418906236
• Formate: A5

---

INDEX (RO)

Capitol	Pagina
Prefaţă	6
Autobiografie	10
Isus ca temelie a vieţii	21
Şi ce este viaţa?	22
Despre viaţă - Viaţa este în Dumnezeu	24
Viaţa este eternă	26
Sufletul trăieşte în eternitate	27
Cum se manifestă viaţa?	27
Viaţa omenească	30
Ce este şi cum se manifestă sufletul?	30
Isus ca temelie a Gândirii	31
Isus ca temelie a simţirii	43
Simţirea în religie	45
Cultul	45
În artă	47
Isus temelia voinţei	51
Isus, criteriu al conştiinţei	57
Viaţa îşi are rost numai în Domnul Isus	60
Domnul Isus este apa şi pâinea vieţii	61
În Domnul Isus este pace şi odihnă	63
În Domnul Isus nu este moarte	64
Viaţa în Domnul Isus este o jertfă	65
Extrase din jurnal - ultimele amintiri	65
Scrisori către Decanul Facultăţii de teologie	67
Câteva gânduri de la tata	70
Sfaturi despre familie	75
Scrisori de la părinţi	89
Din carneţelul către Ana al patrulea copil	101
Din carneţelul către Petrică al cincilea copil	104
Amintiri despre părinţi - din familie	110
Amintiri scrise de Pavy, al optulea copil	110
Amintiri de la Gheorghe, al şaselea copil	122
Amintiri de la Petre al cincilea copil	124
Ana al patrulea copil	127
Amintiri de la Maria al treilea copil	129
Amintiri de la Mariana, soţia lui Petre Beloiu	131
Amintiri de la nepoţi	135
Amintiri - din partea celor care i-au cunoscut	140
Amintiri - Adrian Stan	140
Amintiri - Cornelia Georgescu	145
Amintiri despre sfinţi - Nicu Rădulescu	147
Amintiri - Eugen Nedelcu	152
Amintiri - Şerban Constantinescu	161
Amintiri - Horen Braşov	163
Amintiri - Simona Iorga (Moiceanu)	164
Amintiri - Sandu Barbu	165
Fotografii	173